Noutati

Siguranta pe drumurile publice in lumina art. 399 NCP – impiedicarea sau ingreunarea circulatiei pe drumurile publice

In contextul complexitatii devenite a circulatiei rutiere, in Conditiile in care in ultimele 3 decenii distantele uzitate acoperite in domeniul transporturilor fie in interes public, fie in interes privat s-a triplat, realitatea de fapt din Romania a impus generarea  de norme juridice adaptate acesteia, avand ca scop cresterea securitatii rutiere si a calitatii conditiilor de trafic.

Unele masuri legale au fost luate prin intermedil legislatiei penale, oportunitatea de reglementare penala constand in nivelul ridicat de pericol pe care il reprezinta de exemplu, activitatile de impiedicare sau ingreunare a circulatiei pe drumurile publice.

Dupa cum se poate observa mai jos, in redarea fidela a continutului art. 339 din NCP avand titulatura ”impiedicare sau ingreunarea circulatiei pe drumurile publice”, aceasta infractiunea se poate realiza sub 4 forme diferite:

  1. Instalare de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora
  2. Participarea la inteceri neautorizate
  3. Asezarea de obstacole care ingreuneaza sau impiedica circulatia pe drumul public
  4. Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumului public a unui vehicul care transporta substante periculoase

Exista posibilitatea sa intrati intr-o stare conflictuala ori aparent conflictuala cu normele penale ce privesc siguranta pe drumurile publice, iar in acest caz, drepturile si interesele dumneavoastra trebuie sa fie protejate si valorificate intr-un mod adecvat, aspect posibil uneori numai prin intermediul serviciilor unui avocat – care pot fi de consultanta, asistenta ori reprezentare juridica. Mentionam acestea, deoarece aspectele procedurale ale contestarii unor masuri ori incercarii de a mentine sau obtine o pozitie juridica in favoarea dumneavoastra, se dovedesc a fi anevoioase  fara o pregatire juridica, iar riscul unei abordari defectuase a spetei in ceea ce va priveste este destul de mare din punct de vedere sanctionator.

Art. 339 – Impiedicarea sau ingreunarea circulatiei pe drumurile publice

  • Instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau: modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritaile competente, de natura sa induca in eroare participantii la traffic or sa ingreuneze circulatia pe drumul public se pedepseste de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
  • Participarea in calitate de conducator de vehicul la intreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
  • Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza asezarea de obstacole care ingreuneaza sau impiedica circulatia pe drumul public, daca se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participant la traffic.

Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumului public a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda.

Avocat stramutare – aparatorul securitatii dumneavoastra juridice

Avocat stramutare – aparatorul securitatii dumneavoastra juridice

Sistemul judiciar roman prezinta o serie de garantii ale functionalitatii nu doar la nivel constitutional, ci si la nivelul altor legi de esenta in cadrul acestuia. In contextul dat, un avocat stramutare este cel ce staruie pentru buna functionare a algoritmilr institutionale in ceea ce va priveste, printr-o abordare multidisciplinara atat a exercitiului profesiei in ansamblul sau, cat si a situatie facto-juridice ce va reprezinta.

Astfel, ca piloni ai modului in care functioneza sistemul judiciar roman, indentificam importante norme a caror respectare este supusa unei atente observatii de catre un avocat stramutate. Astfel, art. 1 din Legea 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, ”Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei, si de procurori in scopul apararii intereslor generale a societatii, a ordinii de drept, precum si drepturilor si libertatilor cetatenilor”. De asemenea, art. 4 din aceasta lege prevede ca ”judecatorii si procurorii sunt oblicati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferen de calitatea acestora, sa respecte Codul Deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua”. Ajuns la un grad ridicat de experienta si maturitate profesionala, orice avocat stramutare intelege sa apeleze la institutiile Codului de Procedura Penala atat pentru protejarea drepturilor si intereselor clientilor sai, cat si pentru ca in mod direct sa asigure operativitatea normelor mai sus redate – in speta, va alege sa apeleze la institutii stramutarii.

Conform art. 71 din Codul de Procedura Penala, ”Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecare unei cauze de la curtea de apel competenta la o alta curte de apel, iar curtea de apel stramuta judecarea unei cauze de la un tribunal sau, dupa caz, de la o judecatorie din circumscriptia sa la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa, atunci cand exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor instantei este afectata datorita imprejurarilor cauzei, calitatii partilor, ori atunci cand exista pericol de tulburare a ordinii publice.  Stramutarea judecarii unei cauze de la o instanta militara competenta la o alta instanta militara de acelasi grad se dispune de curtea militara de apel, prevederile prezentei sectiuni privind stramutarea judecarii cauzei de catre curtea de apel competenta fiind aplicabile. ”

Stramutarea poate fi ceruta de parti, de persoana vatamata sau de procuror, iar un avocat stramutare va poate indruma in valorificarea optima a acestui drept. Cererea se va depuna la instanta de unde se solicita stramutarea si trebuie sa cuprinda indicarea temeiului de stramutare, precum si motivarea in fapt si indrept, aspecte a caror sansa de fructificare va fi in mod substantial crescuta prin administrarea de catre un avocat stramutari. De asemenea va recomandam colaborarea cu un avocat stramutare intrucat o administrare neconforma se poate materializa in respingerea cererii de stramutare, in aceeasi cauza nemai putand fi formulata o noua cerere pentru acelesi motive, asa cum prevede art. 72 alin. (7) din Codul de Procedura Penala.

Regimul juridic al amenzii penale

Regimul juridic al amenzii penale

 

Dreptul romanesc reglementeaza in materie penala trei categorii de pedepse: principale, accesorii și complementare.

Amenda penala face parte din aria pedepselor principale, alaturi de detentiunea pe viata si inchisoare, fiind cea mai blanda dintre acestea.

Cuantificarea acesteia se realizeaza in baza criteriilor generale de individualizare a pedepsei, dar si in baza principiului umanismului in dreptul penal, fiind esential ca amenda sa fie stabilita si tinandu-se seama de situatia materiala a condamnatului, si de eventuale obligatii legale vizand persoane aflate in intretinerea sa.

Regula pilon in materie este reprezentata de modalitatea matematica de cuantificare a amenzii, aceasta fiind reprezentata de sistemul zilelor-amenda, fiind stabilite anumite praguri legale imperativ a fi respectate: poate fi aplicata pedeapsa de cel putin 30 de zile si cel mult 400 de zile, fiecare zi valorand intre 10-500 lei. De asemenea, trebuie mentionat ca daca sa urmarit prin infractiune obtinerea unui folos patrimonial iar pedeapsa este numai amaneda ori instanta opteaza  pentru aplicarea acestei pedepse, exista posibilitatea ca limitele speciale ale zilelor-amenda se pot majora cu o treime.

Conform art. 63, ”daca persoana condamnata, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, in tot sau in parte, numarul zilelor-amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare”.

Un important aspect institutional inclus in NCP este regasit in continutul art. 64, si vizeaza executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii. Conform alin. 1 al art. 64 ”in cazul in care pedeapsa amenzii nu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimtamantul acesteia,  instanta inlocuieste obligatia de plata a amenzii neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca. Unei zile-amenda ii corespunde o zi de munca in folosul comunitatii. ”

Autor: C.J. Mirela Anghel

CBCIRSM
Romania SanMarino
Stiinte Juridice
Stiinte juridice
Avocat Anghel
Avocat Anghel
Fundatia Folk Art
Fundatia Folk Art